Cum ne alegem săpunul? Proprietăţi, aspecte pro si contra, beneficii.
Dorim ca acest site să se constituie nu doar într-o modalitate de prezentare a activităţii şi produselor noastre cât şi într-un mijloc de răspândire a informaţiilor privind domeniul atât de vast al produselor naturale şi în particular al celor de ingrijire a pielii, astfel încât alegerea pe care fiecare dintre noi o facem în privinţa produselor pe care le folosim zi de zi să fie în deplină cunoştinţă de cauză.
Totodată, ne-ar bucura ca aceste informaţii să reprezinte un punct de plecare în preocuparile dumneavoastră pentru o viaţă mai sanătoasă, mai simplă şi mai apropiată de natură privită ca şi creaţie a lui Dumnezeu.
Aşadar, pentru început, dată fiind şi aria noastră de preocupare, ne-am gandit la o prezentare a săpunului din perspectivă istorică, a evoluţiei fabricării acestuia precum şi a feluritelor săpunuri din zilele noastre şi aspectelor pro si contra referitoare la alegerea acestora.
Pe vremea străbunicilor noştri şi mai înainte de ei, săpunul era făcut din resturile de grăsime animală adunate de-a lungul unei perioade de timp în gospodăriile ţărănesti. Era caustic dar foarte solicitat şi folosit atât pentru igiena personală, cât şi a hainelor. Bucăţile de săpun din grăsime animală erau o binecuvântare pentru cei care au trait în acele vremuri, dar ele erau brute şi aspre în comparaţie cu ceea ce avem disponibil în zilele noastre. Cum pentru cei mai mulţi singura opţiune posibilă era săpunul facut în gospodaria proprie, aşa aspru şi brut cum era, a fost multe secole de-a rândul singura armă eficientă pentru asigurarea igienei şi evitarea răspândirii molimelor de tot felul.
Opţiunile noastre actuale însă sunt multiple – poate prea multe – şi ne solicită mult efort şi pricepere de a cunoaşte exact ceea ce folosim pe pielea noastră.
Magazinele sunt pline cu tot felul de săpunuri, atât solide cât şi lichide. Cele mai multe sunt fabricate industrial, unele dintre acestea fiind de fapt detergenţi. In ultimii ani au început să apară şi la noi săpunurile produse manual exclusiv din uleiuri vegetale, fară adaosuri de substanţe chimice de sinteză, acestea fiind şi în centrul preocupărilor noastre.
Să privim mai îndeaproape asupra aspectelor pro şi contra referitoare la săpunurile pe care le putem alege:
Săpunuri lichide versus săpunuri solide
Săpunuri din grăsimi animale versus săpunuri “vegetale”
Săpunuri fabricate industrial (milled soaps) versus săpunuri artizanale produse manual
Săpunuri naturale versus săpunuri sintetice
Săpunuri lichide versus săpunuri solide
Săpunurile lichide oferă confort, curăţare şi eficienţă. Solicită puţin efort pentru a produce spumă, minimizează contactul de la o persoană la alta şi diminuează pierderile.
Toaletele publice oferă săpun lichid în locul săpunului solid pentru a evita umezeala specifică savonierelor şi răspandirea murdăriei şi germenilor. Chirurgii utilizează săpun lichid antiseptic pentru uz spitalicesc şi multe familii işi amplasează dispensere în toaleta sau bucătăria proprie pentru a păstra lucrurile îngrijite.
Există un preţ totuşi pentru acest confort. Mult mai multe substanţe chimice sunt utilizate pentru a produce săpunul lichid comun decât sunt necesare pentru producerea unui săpun solid. Anumiţi compusi chimici de sinteză sunt adăugaţi pentru a da săpunului consistenţa dorită, astfel încât să nu înfunde dispenserul. Altele sunt utilizate pentru a genera suficientă spumă pentru o aplicare medie. Săpunurile lichide comune se simt netede, miros proaspăt si curăţă eficient, dar compoziţia lor de substanţe chimice de sinteză trebuie să fie luată în considerare cu atenţie.
Săpunuri din grăsimi animale versus săpunuri “vegetale”
Săpunurile fabricate din grasimi animale conţin seu (tallow) sau untură (lard) în timp ce săpunurile “vegetale” sunt produse exclusiv din uleiuri vegetale. Majoritatea dintre noi nu acordăm nici o atenţie acestor aspecte.
Seul (tallow) provine din grăsimea solidă din jurul rinichilor şi spatelui vitelor, oilor şi cailor. Untura (lard) este grăsimea obţinută din ţesutul porcilor. Ambele au fost folosite sute de ani în producerea săpunului, însa odată cu accesul în creştere la uleiul de cocos, măsline, palmier şi alte uleiuri vegetale fine, au condus fabricanţii de săpun să experimenteze tot felul de combinaţii. Un sortiment de ulei poate oferi o spumă minunată, dar sa aibe un efect de uscaciune când este folosit în exces (ex. uleiul de cocos). Alt ulei poate avea ca efect o spumă saracă, dar să dea consistenţă si duritate săpunului (ex. uleiul de palmier), în timp ce un alt ulei poate genera un săpun mai moale, dar care să fie bland şi să cureţe bine (ex. uleiul de măsline).
Doar un sortiment de ulei nu poate acoperi toate nevoile; o combinaţie atent calculată de uleiuri generează însă un săpun superior, cu multiple proprietaţi (emolienţă, condiţionare a pielii, hidratare, curăţare).
Efectul asupra pielii
Există multe controverse în jurul utilizării grăsimilor animale (sau echivalentelor sale sintetice, derivaţii petrochimici) în produsele de îngrijire a pielii, în special săpunul.
Unii experţi vad această problemă din perspectivă istorică: timp de mii de ani grăsimile animale au fost o binecuvântare, permiţând generaţiilor mai puţin înstărite să-şi păstreze un nivel corespunzător de igienă.
In prezent, avem alternative mai sănătoase. Grăsimile animale sunt foarte saturate şi “colmatează” porii, cauzând puncte negre. Este de asemenea cunoscut că produc eczeme la persoanele mai sensibile.
Când alegem un produs de îngrijire a pielii, trebuie să avem în vedere că aceasta lucrează la fel de mult ca şi restul organelor noastre, eliberând în permanenţă corpul de toxine si absorbind lumină si umezeală. Pielea absoarbe cu uşurinţă o varietate de lichide şi substanţe solubile în ulei prin intermediul porilor. Din moment ce atât substanţele benefice cât şi cele dăunătoare sunt absorbite cu uşurinţă, trebuie sa fim atenţi ce produse folosim. Pielea noastră acţionează ca o barieră protectivă, chiar autovindecându-se în cazul anumitor vătămări sau răni, însă fiecare expunere toxică afectează această barieră şi inhibă capacitatea sa naturală de a funcţiona.
Sănătatea generală a pielii este legată direct de conţinutul său de umezeală – cât de multă apă este capabilă să reţină. Pielea sănătoasă în condiţii normale poate reţine umezeala însă caldura excesivă, frigul, poluarea, razele ultraviolete, cosmeticele sintetice si o dietă ultra-procesată, puţin hranitoare, “impinge” pielea noastră peste limitele ei. Pur şi simplu nu mai face faţă! Dacă nu păstrăm conţinutul de umezeală al pielii, dezechilibrul conduce la o piele uscată şi un sistem de apărare mai puţin eficient.
Avem nevoie de produse de îngrijire a pielii care o ajută să-şi echilibreze pierderile şi absorbţia de umezeală, în timp ce totodata o hrănesc. Asemenea produse creeaza o barieră respirabilă pentru piele, atrăgand şi permiţând pătrunderea umezelii în timp ce previn evaporarea celei interne.
Un strat subţire de uleiuri vegetale va impiedica umezeala internă de o evaporare prea rapidă, în timp ce permite pielii să elibereze toxinele şi să absoarbă umezeala din mediul înconjurător. In acest sens, în ceea ce ne priveste, totdeauna alegem sortimentele de uleiuri vegetale în prepararea săpunurilor ţinând cont de acest principiu. Printre uleiurile vegetale emoliente ce absorb bine umezeala se regasesc uleiul de măsline şi cel de ricin pe care le folosim “din plin” în toate săpunurile noastre.
Disponibilitate şi costuri
Săpunurile integral “vegetale” nu mai sunt tot atât de costisitoare pe cât erau cu ceva timp în urmă, dar săpunurile fabricate preponderant din grăsimi animale si cele pe bază de derivaţi petrochimici sunt încă cele mai răspandite. Intrucât costul uleiurilor vegetale de calitate bună este mult mai mare decât costul grăsimilor animale, multe companii producătoare găsesc costurile săpunurilor integral vegetale prohibitive.
Incă, săpunurile din grăsimi animale si cele sintetice cuprind cele mai numeroase produse ce se găsesc în supermarket-uri, farmacii si boutiq-uri. Un săpun exclusiv vegetal este de obicei mai scump, deşi multe săpunuri sintetice şi din grăsimi animale cu ambalaje luxoase au etichete de pret similare. Cand cumpăraţi săpun (si aceasta este valabil de obicei cam pentru toate produsele), fiţi siguri că plătiţi cea mai mare parte pentru ingredientele sale, nu pentru ambalaj si prezentare!
Textură si spumă
Multe fabrici stabilesc capacitatea unui săpun de spumare si de a rămane tare, solid de-a lungul utilizării sale. Aceste calităţi sunt legate în mod direct de felul uleiurilor sau grăsimilor ce au fost utilizate în procesul de preparare al săpunului. Cu cât mai saturate sunt grasimile, cu atât mai puţin solubil va fi săpunul în apă, ceea ce înseamnă că spuma sa va fi saracă, deşi va dura mai mult. Seul de vită si untura de porc produc săpunuri cu spumă puţină, în timp ce uleiul de cocos, cu proporţia sa ridicată de acid lauric, oferă o spumă bogată, chiar în apa mării. Uleiul de măsline spumează întrucâtva, dar produce o spumă superioară doar în combinatie cu uleiul de cocos. Companiile producătoare de săpunuri pe bază de grăsimi animale adaugă de obicei 20 de procente ulei de cocos pentru a obţine o spumă mulţumitoare.
Incă o dată, trebuie avut în vedere că săpunurile produse industrial sunt foarte diferite de săpunurile produse manual prin metoda la rece, fară adaosuri de substanţe chimice de sinteză. Săpunurile industriale cel mai adesea se bazează pe substanţele sintetice pentru obţinerea caracteristicilor fizice precum spumarea si textura. Majoritatea producătorilor de săpun prin metoda la rece depind doar de uleiurile vegetale si tehnicile de preparare a săpunului pentru a obţine rezultatul dorit.
Săpunuri fabricate industrial (milled soaps) versus săpunuri artizanale produse manual
Săpunurile fabricate industrial sunt făcute de maşini ce presează săpunul proaspăt obţinut între rolele sale pentru a-l aplatiza ca pe o coală de hartie şi-l pregătesc pentru a fi făcut fâşii. Odată făcut fâşii, fulgii de săpun rezultaţi sunt măcinaţi prin trecerea prin role din nou si din nou, fiind compactaţi si mixaţi impreună. Mixtura merge apoi prin masina de extrudare, ce genereaza o bucată lungă din fulgi de săpun bine compactaţi şi o taie în bucăţi mai mici. Fulgii nu se mai disting în cadrul acestor bucăţi dense de săpun procesat industrial. Comprimarea continuă creează un săpun foarte solid cu o aparenţă de lustruit, lucios.
Aceste săpunuri sunt întradevar frumoase, dar noi, în calitate de consumatori, trebuie să avem în vedere tot timpul conţinutul. Săpunurile fabricate industrial rareori sunt făcute fară grăsimi animale şi o mulţime de aditivi sintetici. Un săpun vegetal procesat la rece cu mult ulei de măsline nesaturat, fară aditivi şi cu exces de glicerină s-ar lipi pe role şi s-ar extruda slab. Industria de procesare a săpunului în mod caracteristic adaugă o varietate de substanţe chimice sintetice pentru a transforma săpunul din starea sa mai mult naturală şi a-i da suficientă plasticitate pentru a rezista procesului de laminare.
Săpunurile artizanale nu sunt totdeauna săpunuri produse prin metoda la rece fara aditivi (atenţie la săpunurile colorate puternic şi foarte parfumate unde sunt folosiţi coloranţi, parfumuri şi alţi aditivi sintetici !) însă în general aşa sunt. Manufacturile artizanale în mod frecvent produc săpunul simplu, doar din uleiuri vegetale, hidroxid de sodiu, emolienţi naturali, apă şi uleiuri esenţiale. Prin metoda de procesare la rece, săpunurile reţin glicerina naturală ce se formează în timpul procesului de saponificare şi nici un aditiv sintetic nu este utilizat pentru a altera reacţia naturală, produsul final rezultat fiind doar săpun şi nu o imitaţie de laborator. Bucăţile de săpun tăiate manual nu sunt niciodată perfect drepte sau rotunjite; ele par mai degrabă brute si nefinisate când sunt comparate cu o bucată de săpun procesat industrial, perfect simetric.
Astfel, săpunurile prelucrate manual sunt recunoscute pe bună dreptate a fi mai nealterate si mai pure decât cele finisate perfect, fabricate industrial.
Săpun versus detergent
Săpunul în diferitele sale forme a fost folosit de mii de ani. De la rezidurile pline de săpun ale anumitor plante, la săpunurile de potasiu de mai tarziu, pană la săpunurile de toaletă mult mai rafinate din zilele noastre, limitările tuturor acestor forme totdeauna au fost înţelese si acceptate. Doar cand s-au trezit în faţa crizei de grăsimi si uleiuri din timpul Primului Război Mondial, oamenii s-au simţit constrânşi să caute un înlocuitor al săpunului. Aceasta a condus la inventarea detergenţilor sintetici, pe un drum ce pare fară de întoarcere.
Astăzi punem din obişnuintă o masură de detergent în haine si face minuni: asigură o camaşă curată ca nouă, lăsând-o catifelată, mătăsoasă şi parfumată floral. Substanţe chimice dure curăţă, parfumează si ne acoperă hainele. Ceea ce poate că nu înţelegem este că mulţi dintre aceşti detergenţi sintetici şi-au găsit de asemenea drum în produsele noastre de îngrijire a pielii.
Săpunul curăţă bine în apă alcalină, moale si caldă dar eficienţa sa scade pe masură ce condiţiile apei se schimbă. Cand săpunul reacţionează cu ionii de calciu si magneziu prezenţi în apele dure, formează o sare insolubilă ce lasă un reziduu – un precipitat ce pluteste la suprafaţa apei, sau acel inel de “mizerie” ce se formează în jurul căzii. Acest compus nu se dizolvă si este insolubil în apă, adăugandu-se mizeriei.
Detergenţii sunt mai polivalenţi decât săpunul. Deşi sunt utilizaţi cel mai frecvent să cureţe hainele, vasele si sunt continuţi în produsele de spălare a parului, ei sunt de asemenea utilizaţi în combinaţie cu săpunul pentru a forma actualul săpun de toaleta. Aditivii detergenţi asigură solubilitatea în toate tipurile de apă. Veţi găsi acesti aditivi listaţi sub o multitudine de denumiri chimice pe etichetele celor mai frecvente săpunuri existente pe rafturile magazinelor.
Deşi un detergent este imprecis definit ca orice substanţă ce curată – ce ar include si săpunul – în mod obişnuit se referă la un produs de curăţat derivat sintetic. Detergenţii sunt creaţi pentru a acţiona în cele mai neprielnice condiţii, si adesea o fac. Inca odată, oricum, plătim un preţ necuantificabil pentru produse ce curaţă fară distincţie. Doar chimicalele sintetice foarte dure curăţă în orice condiţii, si cele mai multe din nevoile noastre de curăţare nu sunt atât de extreme.
Săpunuri naturale versus săpunuri sintetice
Probabil că nici un cuvant nu a fost mai mult utilizat si mai vag definit decât cuvantul “natural”. Eu il definesc într-un sens îngust, un chimist il defineste într-un sens larg, şi cei mai mulţi dintre noi au auzit atât de multe referitor la acest subiect încât a ajuns pe punctul de a fi discreditat.
Definesc un săpun natural ca unul care se bazează doar pe ingrediente ce se găsesc în natură. Prin contrast, un săpun sintetic se bazează pe substanţe chimice fabricate în laborator care să facă săpunul să arate şi să se comporte într-un anume mod. Ne gandim la săpunurile naturale ca la acelea fabricate în acord cu legile naturii iar la săpunurile sintetice ca la substanţe de curăţare fabricate de om – imitaţii sintetice ale lucrurilor reale.
Este tentant pentru industria de săpun să se îndrepte către substanţe sintetice şi să se îndepărteze de produsele naturale. Substanţele sintetice sunt mult mai stabile în multe situaţii. Prin urmare, sunt mai ieftine pe termen îndelungat, şi spre deosebire de uleiurile şi grăsimile ce diferă usor de la copac la copac, de la un anotimp la altul şi de la o regiune la alta, substanţele sintetice sunt aceleaşi ieri, astăzi şi maine. O cantitate dintr-o substanţă chimică, o cantitate dintr-o alta, şi iată o copie perfectă !
Pe masură ce ne obisnuim tot mai mult cu substanţele sintetice în toate aspectele vieţii noastre, riscăm să ne pierdem protecţia naturală şi în continuare să avem nevoie de mai multe intervenţii cu alte substanţe de sinteză. Ingrijirea pielii este doar o faţetă a acestui fenomen. Pielea noastră are o capacitate remarcabilă de a funcţiona pe cont propriu pentru a ne proteja, dar pe masura ce folosim substanţe tot mai aspre, străine, afectăm filmul protector al corpului nostru şi lăsăm pielea fară apărarea naturală specifică. Riscăm să devenim dependenţi de substanţe sintetice din ce în ce mai mai puternice care să ia locul funcţiilor naturale ale corpului nostru. Trebuie ca fiecare dintre noi, ca indivizi, să decidem pe ce drum vom merge – pe calea naturii sau pe cea a laboratorului.
