Ulei esential de CIMBRU (Thymus Vulgaris)

Descriere

Uleiul esential de cimbru alb este un puternic antiseptic, antibacterian cu spectru larg, antifungic si antiinflamator pentru piele. In plus, unele cercetari stiintifice indica posibilitatea ca acesta sa stopeze caderea parului in caz de alopecia areata, ceea ce-l face extreme de util in produsele destinate ingrijirii parului.

INCI: THYMUS VULGARIS FLOWER /LEAF OIL

Cimbrul este o planta perena originara din bazinul mediteranean iar civilizatiile ce au inflorit in antichitate in aceasta zona, romanii, grecii si egiptenii, s-au folosit din plin de calitatile lui terapeutice, aromatice si culinare.

Thymus vulgaris este forma cultivata a lui Thymus serpyllum (cimbrul salbatic).  Nu se cunoaste cu exactitate de unde provine aceasta denumire data plantei. Unii autori considera cuvantul “Thymus” ca venind de la cuvantul grecesc “thumon”, adica o planta folosita de vechii greci in timpul ceremoniilor religioase in loc de tamaie. Altii autori cred ca numele indica felul in care creste planta, intinzandu-se pe pamant ca un sarpe.

Oricare ar fi originea numelui sau, cimbrul este una dintre plantele cele mai vechi si mai intens folosite in Europa, fiind apreciata si iubita atat pentru aroma  inconfundabila cat si pentru calitatile terapeutice.

Si astazi cimbrul se foloseste pe scara larga in industria farmaceutica si cosmetica, gratie proprietatilor puternic antibacteriene si antifungice pe care le-a demonstrat.

Utilizari traditionale:

In Roma antica se foloseasu deseori fumigatiile cu cimbru uscat pentru indepartarea scorpionilor si a altor insecte.

Pliniu cel Batran recomanda cimbrul ca antidot pentru muscaturile de sarpe sau contra „otravii de la creaturile marii”. Totodata, il recomanda ca remediu eficient contra durerilor de cap.

Egiptenii cunosteau si ei proprietatile antiseptice ale cimbrului si il foloseau ca ingredient in potiunile de imbalsamare.

De-a lungul secolelor ce au urmat, cimbrul a ramas una din plantele „de leac” cele mai raspandite in Europa, fiind folosit pe scara larga pentru combaterea tusei, a infectiilor cailor respiratorii si impotriva problemelor digestive. In secolul al 18-lea s-a reusit izolarea principalului sau constituent, timolul, un ingredient activ cu proprietati puternic antiseptice.

In zilele noastre uleiul esential de cimbru sau ingredientul sau activ, timolul, intra in compozitia multor produse cosmetice si farmaceutice, dintre care amintim: apa de gura Listerine ®,  sau celebrele produse romanesti Carmol® si Biosept®.

In ultimii ani s-au facut numeroase studii stiintifice privind efectele terapeutice ale cimbrului, astfel incat astazi cimbrului ii sunt recunoscute calitati certe in tratarea simptomelor bronsitei, tusei convulsive, catarului (inflamatia tractului respirator superior). In aplicatii externe cimbrul se foloseste in tratarea infectiilor pielii si ale unghiilor, iar unele studii il indica ca avand potential in reducerea caderii parului. In inhalatii este un bun tonic si energizant.

Beneficiile uleiului esential de cimbru:

• intensifica circulatia sanguina si incalzeste corpul
• drenant limfatic
• ajuta la cresterea parului in caz de alopecia areata, in combinatie cu alte uleiuri esentiale
• contribuie la cresterea tensiunii arteriale (fapt pentru care nu se recomanda hipertensivilor!)

Utilizarile uleiului esential de cimbru:

In cosmetica:

• pentru piele: in produse destinate tenului gras si acneic; cimbrul actioneaza si asupra bacteriei responsabile de aparitia acneei (Propionibacterium acnes) 
• in preparate pentru ingrijirea pielii infectate (furuncule, dermatoze infectioase)
• in produse destinate ingrijirii unghiilor si a protejarii acestora de micoze
• ape de gura cu efect antibacterian 
• pentru par: in produse destinate dermatitei seboreice (matreata „grasa”)
• in lotiuni pentru cresterea parului, in combinatie cu ulei esential de lavanda, rozmarin si cedru, conform unui studiu efectuat publicat in 1998 in The Archives of Dermatology (Dermatol 1998;134(11):1349-1352)

 Dozare: 0,1 – 2%

 In aromaterapie:

• in ulei de masaj contra durerilor musculare sau articulare
• in ulei pentru masaj drenant si anticelulitic
• in frectii alcoolice in caz de raceala sau pentru a combate efectele oboselii fizice si psihice
• in lampa de aromaterapie pentru purificarea si dezinfectarea aerului din incaperi
• in lampa de aromaterapie ca adjuvant in caz de raceli, tuse, infectii ale cailor respiratorii superioare
• masaj ajutator pentru a diminua efectele dismenoreei
• in gargarisme : 2 picaturi la 250ml de apa contra infectiilor in gat

Dozare: 0,1- 2%

Mentiuni:
Stratul exterior al epidermului (Stratum Corneum) actioneaza ca un adevarat depozit in care uleiurile esentiale pot persista chiar si cateva ore dupa aplicarea produselor ce le contin. De aici uleiurile esentiale se pot difuza prin piele si pot ajunge in sange. Acest fapt depinde de suprafata pe care este aplicat uleiul esential, de vascozitatea uleiului vegetal purtator (in care este incorporat), precum si de volatilitatea specifica fiecarui ulei esential. Rata de absorbtie a uleiurilor esentiale (precum si a oricaror alte substante ce pot patrunde in piele) creste foarte mult daca pielea este ranita sau iritata. De aceea nu se recomanda aplicarea uleiurilor esentiale in aceasta situatie. 

Date de siguranta

Anumiti compusi naturali prezenti in acest ulei esential pot prezenta un risc de alergie pentru anumite persoane sensibile atunci cand utilizeaza compozitii cosmetice in care acesta a fost introdus (conform Amendamentului 7 al Directivei Europene referitoare la produsele cosmetice 2003/15/CE).

Uz EXTERN! Ca toate uleiurile esentiale, niciodata NU se foloseste nediluat. 
A nu se lasa la indemana copiilor!
A se evita contactul cu ochii si mucoasele!
Inainte de a folosi un ulei esential in aplicatii cutanate, realizati intotdeauna un mic test pe partea interioara a antebratului, dupa ce in prealabil ati diluat uleiul esential intr-o baza corespunzatoare scopului propus.

Informatiile din aceasta fisa sunt prezentate doar in scop educational si informativ si NU constituie o baza de tratament, prevenire sau diagnostic pentru vreo problema medicala sau de sanatate. De asemenea, NU constituie vreo prescriere de vreun fel.
Pentru orice problema de sanatate va recomandam sa consultati un medic.
Aceste informatii fiind destinate scopului educational pot sa nu fie complete si reprezinta o sinteza realizata din bibliografia mentionata mai jos.

Referinte bibliografice:
Amiri H., “Essential oils composition and antioxidant properties of three Thymus species,” Evidence-Based Complementaryand Alternative Medicine, vol. 2012, Article ID 728065, 2012.
Barnes J., L. A. Anderson, and J. D. Philipson, Herbal Medicines, Pharmaceutical Press, London, UK, 3rd edition, 2007
Basch E., C.Ulbricht, P.Hammerness, A.Bevins, D.Sollars – Monograph from natural standard – Thyme (Thymus vulgaris L.), Thymol – Journal of Herbal Pharmacotherapy, Vol. 4(1) 2004
Dorman H. J. D and Deans S. G., “Antimicrobial agents from plants: antibacterial activity of plant volatile oils,” Journal of Applied Microbiology, vol. 88, no. 2, pp. 308–316, 2000  
EMA/HMPC/342334/2013 Committee on Herbal Medicinal Products (HMPC) 12 Nov.2013, Assessment report on Thymus vulgaris L., vulgaris zygis L., herba
Fachini-Queiroz F.C.,  et all, Effects of Thymol and Carvacrol, Constituents of Thymus vulgaris L. Essential Oil, on the Inflammatory Response, Evidence-Based Complementary and Alternative Medicine
Volume 2012, Article ID 657026, Hindawi Publishing Corporation
Hay I.C.,  M.Jamieson,  A.D. Ormerod – Randomized trial of aromatherapy – succesful treatment for Alopecia Areata, Archives of Dermatology, vol.134, nov.1998, 1349
Hosseinzadeh S., A.Jafarikukhdan, A.Hosseini, R.Armand – The application of medicinal plants in traditional and modern medicine: a review of Thymus vulgaris, International Journal of Clinical Medicine, 2015, 6, 635-642
Salmalian H., R.Saghebi,  A.A.Moghadamnia, A.Bijani,  M.Faramarzi, F.N.Amiri, F.Bakouei, F.Behmanesh, R.Bekhradi – Comparative effect of thymus vulgaris and ibuprofen on primary dysmenorrhea : a triple- blind clinical study, Caspian J Intern Med 2014; 5(2): 82-88
Vila R., “Flavonoids and further polyphenols in the genus Thymus,”in Thyme: The Genus Thymus. Medicinal and Aromatic Plants—Industrial Profiles, E. Stahl-Biskup and F. Saez, Eds., p.75, Taylor and Francis, New York, NY, USA, 2002.
Youdim, K. A.  H. J. Damien Dorman, and S. G. Deans, “The antioxidant effectiveness of thyme oil, α-tocopherol and ascorbyl palmitate on evening primrose oil oxidation,” Journal of Essential Oil Research, vol. 11, no. 5, pp. 643–648, 1999